Volumul „Papagalii sau monumentul prostiei” este o analiză lucidă a vieţii cotidiene şi o descriere satirică a perioadei post-revoluţionare. Sensibil şi rafinat, cu un umor subţire şi de calitate, autorul pătrunde în diverse medii sociale şi scoate în relief minciuna, incompetenţa, impostura, lăcomia, făţărnicia, prostia, cameleonismul, lichelismul, demagogia, corupţia. Cu o ironie fină sunt stigmatizate aspecte la adresa statului (numit „fantoma” şi care, „denumit pe rând sclavagist, feudal, capitalist, socialist”, are acelaşi rol, adică acela de a „suge sângele” victimei sigure care este omul cinstit şi muncitor), stat care se autodefineşte ca „Principiu Atotstăpânitor” („Eu vă ocrotesc, eu vă zdrobesc, eu vă folosesc. Am la dispoziţie un întreg aparat birocratic şi militar: finanţe, armată, poliţie, justiţie”); la adresa parlamentarilor; la adresa democraţiei originale etc. Surprinde foarte bine fenomenul de intoxicare ideologică prin denaturarea realităţii din statele capitaliste: „Trebuie să se ştie că animalul nu va fi niciodată cu adevărat liber, doar nu cumva după moarte. E o iluzie că în junglă, el ar fi mai liber. În junglă îl pasc primejdiile la tot pasul… Aici în grădina zoologică, animalele se pot manifesta nestingherite… pot să urle, pot să ragă, pot să behăie cât vor.”

În concepţia autorului, lumea este întoarsă cu josul în sus, astfel că omul normal trebuie să meargă în mâini ca saltimbancii pentru a vedea lucrurile în aşa-zisa lor normalitate, fiind greu de stabilit până unde se întinde normalul şi de unde începe anormalul.

Scrierile lui George Geafir reuşesc să iasă din tiparele satirice, prin abordarea unor situaţii sociale polivalente din perspectiva absurdului şi cu prezenţa fantasticului şi a psihologiei abisale, iar satira este îndreptată atât împotriva puterii de azi, a puterii de ieri, cât şi a celei de mâine.

Cartea se intitulează sugestiv „Papagalii sau monumentul prostiei” pentru că numai prostia este în stare să-şi ridice un monument (spre propria-i cinstire), pe care apoi să-l contemple, numai prostia este capabilă să se perpetueze „papagaliceşte”.

DOINA DRĂGUŢ

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s