Nădăjduiesc că după atâtea experienţe „…zeciste”, poezia va reveni, prin formă şi fond, la adevărata ei menire – aceea de a avea finalitate estetică, adică de a produce fiori, chiar şi la simpla ei lectură. O dovadă în acest sens este şi volumul semnat de Emilian Marcu, apărut la Editura Junimea din Iaşi (2004), cu titlul sugestiv Coroanele împărăteşti.

Dar nu la coroana împărătească profană (cea a lui Ştefan cel Mare, venerat prin metafore de poet) şi nici la cea sacră (cea a Tatălui Ceresc) mă voi referi, ci la un alt împărat, neîncoronat oficial – la Domnia Sa, Ţăranul Român, Împăratul Grâului.

Există în volumul amintit un adevărat cult al grâului, iar poetul ar fi făcut bine să grupeze poeziile ce marchează acest cult într-un ciclu distinct, în felul acesta personalitatea împăratului neîncoronat, de care vorbeam, s-ar fi detaşat cu pregnanţă…

În Drumul lung de spice, poetul contemplă mâinile trudite, ziditoare de grâu şi observă cum „Pâinea intră-n case ca un rug curat// Vine ca o oaste grâul a mirare/ De pe câmp spre seară şi-i curat şi zice/ Doamne, tu hrăneşti gura vorbitoare;/ Mâinile trudite toate-s „Drum de spice”. Din aceste considerente, se poate vorbi de un ritual ce culminează cu poezia pâinii

O adevărată osmoză între vegetal şi uman, dar şi între viaţă şi moarte transpare din poezia Ascultă grâul cum respiră: „Ascultă grâu-n clopot cum respiră/ Ca pruncul înfăşat în frunze de stejar/ (…)// În clopot grâul lacrime respiră/ Şi muzici-nalte ridică înspre cer.” Imaginea din ultimele două versuri citate evidenţiază sacralizarea vegetalului, prin melos. Ideea aceasta este reluată şi augmentată metaforic şi imagistic în finalul poeziei Mirările-ntomnării: „Ascultă grâu-n clopot e gata de colind,/ Ecourile blânde în palme sunt mister.// Pe feţele de îngeri tăcerea se prefiră/ Ca taina pusă-n candeli la început de veac.” Sfinţenia care se prefigurează pe feţele îngerilor se află în relaţie directă cu misterul palmelor, care mângâie grâul, gest aproape atemporal, care are sfinţenia lui.

Dacă în poeziile aduse deja în discuţie vegetalul realiza osmoza între sacru şi profan, în poezia Altarul pâinii, toposul spiritual e un fel de mană cerească: „Altarul pâinii cerul l-a crestat/ Cu tainice călătorii pe sub câmpie/ (…)// Altarul pâinii-n palme a-nflorit/ Cu floarea coaptă-n taină princiară.// (…) Altarul pâinii cerul îl împarte/ Încă din bob când drumul şi-a luat,/ Când ochiu-ncepe-n ţărână să se-arate,/ El e lumina sfântă peste sat.” Lumina sfântă care spiritualizează satul este anticipată, la nivelul registrului verbal, în fiecare prim vers din strofa întâi şi ultima („a crestat”, „împarte”), fiind vorba de cuminecătura prin care omul se împărtăşeşte din Trupul Sfânt..

Actul însămânţării grâului este înfăţişat ca unul înnoitor şi pentru că poetul îl anvizajează ca o nuntire, este prezent şi melosul: „Se înfăşoară-n mantă şi în cânt/ Şi-n rouă se îmbracă a nuntire/ Grâul şi intră mândru în pământ/ Să se preschimbe-n semn de înnoire.” (Grâu). Din versurile citate, recunoaştem două aspecte ale regalităţii: înfăşurarea în mantie şi intrarea cu mândrie în „altar”. Atât de drag îi este ţăranului, încât acesta îl mângâie ca pe un prunc/ Şi în copaie de ţărână îl aşează.” (s.n.). Înfrăţirea umanului cu vegetalul dăinuie şi pe tărâmul thanatosului, idee ce transpare din penultima strofă a poeziei Grâu: „Ţăranii-l duc în braţe peste câmp/ Şi sunt de grâu iluminaţi aparte/ Şi de atâta bucurie îl iau stâlp/ Să îi susţină şi dincolo, în moarte.” (s.n.).

Dacă în viaţă n-au avut parte de laude şi nici de o recunoaştere a suveranităţii lor asupra pământului, abia când se pregătesc pentru ultimul drum, ţăranii au parte de o primenire cu adevărat împărătească: „Luminile de lumânare, rând pe rând,/ Le sunt cărare-n noaptea vegetală/ În palme duc al rănilor comând/ Şi-n ele se îmbracă-n hainele de gală.” (De-atâta aşteptare).

CONSTANTIN MIU

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s