În “Cuvânt înainte”, Emil Şimăndan, coordonatorul şi revizorul ştiinţific al volumului “Evoluţia şi tipologia presei arădene – 1833-2002”, cu un Anuar al ziariştilor arădeni – 2005, spunea: “Iniţiativa de a scrie această carte (…) s-a născut din întâlnirea benefică a trei cercetători ştiinţifici (n.n. Melente Nica, Gabriela Groza, Emil Şimăndan), cu toţii strâns legaţi de presa arădeană, dornici să pună la îndemâna tinerelor generaţii de intelectuali şi studenţi, dar şi altor categorii de cititori pasionaţi de trecutul presei locale, un volum-sinteză, multicultural, integrat în viaţa şi civilizaţia acestor meleaguri româneşti şi Central Europene”.

Să realizezi un asemenea volum, întins pe aproape 400 de pagini, nu este o muncă la îndemâna oricui. Această întreprindere a necesitat o muncă de 5 ani din partea celor trei ceercetători, pentru realizarea lucrării, fiind fişate “Peste 420 de titluri de publicaţii găsite în colecţia mai multor biblioteci judeţene, episcopale şi filiale ale Academiei Române, din Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara, precum şi în unele colecţii particulare, ori fundaţii şi asociaţii legate implicit de mass-media arădeană scrisă şi vorbită”.

Pentru a le aduce la zi, informaţiile au fost culese şi din enciclopedii generale sau din unele studii publicate de-a lungul anilor fie de către specialişti, fie de către cercetători amatori, legaţi sentimental de acest subiect.

În volum sunt recenzate publicaţii ce apar sau au apărut cotidian, săptămânal, lunar, trimestrial, anual sau ocazio-nal. În ceea ce priveşte tematica, de asemenea, aceasta este variată: politică, de informare, culturală, ştiinţifică, confesio-nală, universitară etc.

Un merit al volumului vine şi de la faptul că el cuprinde publicaţiile apărute nu numai în limba română, ci şi în limba maghiară, germană, slovacă, sârbă, bulgară. Nu au fost uitate posturile locale de Radio şi Televiziune.

În cercetarea lor, cei trei autori au ţinut cont de cronologia apariţiei publicaţiei, de istoric, dar şi de tipologie.

Volumul pe care îl aducem în prim-planul acestor însemnări este structurat pe mai multe capitole: I. “Presa româ-nă de la începuturile ei, 1833-1917, (M. Nica); II. “Presa română de la 1918 până la 1944” (M.Nica, E. Şimăndan); III. “Din presa minorităţilor naţionale” (E. Şimăndan, M. Nica); IV. “Presa arădeană (română şi maghiară) între anii 1944-1989” (E. Şimăndan); V. “Presa arădeană postdecembristă, 1989-2002” (Gabriela Groza); VI. “Presa studenţilor şi elevilor” (M. Nica, G. Groza), VII. “Experienţa postdecembristă a Radioului şi Televiziunii arădene” (G.Groza); VIII. “Inde-xul izvoarelor arădene 1833-2002” (E.Şimăndan); IX. “Anuarul mass-media ară-deană, 2005-2006” (E. Şimăndan, Ligia Margea).

A cuprinde 170 de ani de presă necesită o muncă “de sisif”, cum se spune, de aceea doi dintre cercetători trebuie să fie sincer apreciaţi. Al treilea cercetător, Melente Nica, a trecut în lumea umbrelor la vene-rabila vârstă de 87 de ani, de aceea îi omagiem memoria. (n.n. Melente Nica a semnat singur sau în colaborare mai multe cărţi la Editura “Viaţa arădeană”, fiind totodată un harnic colaborator al revistei noastre şi unul dintre consilierii noştri editoriali).

“Presa este – afirma Emil Şimăndan şi suntem pe deplin de acord – o oglindă fidelă a ceea ce a fost şi ceea ce este în prezent Aradul, contribuind în timp la apropierea Oraşului de pe Mureş de viitoarea Europă Unită”.

Dar, să spicuim câteva exemple pentru că, dintr-un număr de 420 de titluri, este greu să alegi…

În perioada 01.02.1869 – 15.12.1869 şi 10.01. – 13.06.1872 apare bilunar publicaţia “Speranţa”, Foaie literară bisericească, organul Societăţii de lectură a teologilor români din Arad. Este prima gazetă periodică tipărită la Arad în limba română. Despre ea, Eminescu spunea că: “e mai mult decât a crezut”. Tematica foii: probleme bisericeşti, istorie bisericească, probleme şcolare, culturale, lingvistice, viaţa politică etc. Foaia are, de asemenea, “un vibrant mesaj pentru întregirea neamului”.

Episcopia Aradului editează bisăptămânal “Lumina”, foaie bisericească scolastică, literară şi econo-mică, în perioada 1 aug. 1872 – 29 iunie 1875. Redactori: Giorgiu Popa, Iosif Goldiş, Vicenţiu Mangra.

Cea mai longevivă publicaţie este “Biserica şi şcoala”, foaie bisericească, scolastică, literară şi economică, cu apariţie săptămânală. Data apariţiei: 30 ian. 1877 (îndrumător, episcopul I.Meţianu). Din anul 1918 revista apare cu titlul “Revistă bisericească, literară şi economică”, iar din 1927, de la nr. 52, apare sub titlul “Revistă bi-sericească-culturală, ca organ oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Aradului”. Redactori responsabili: Vicenţiu Mangra, C-tin Gurban, Augustin Hamzea, George Proca, Roman Ciorogariu, Th. Botiş, Gh. Ciuhandru, Ilarion V. Felea, Demian Tudor, P. Deleanu (cronologic, până la 27 iun. 1948, când după 71 de ani, publicaţia este întreruptă.

În febr. 1992, după 44 de ani de întrerupere, “Biserica şi şcoala” reapare, prin grija unui comitet în fruntea căruia se află P.S. dr. Timotei Seviciu, episcop al Aradului…, ca redactor responsabil fiind pr. Emil Roman, pe atunci vicar.

Din presa bisericească neoprotestantă cităm “Adevărul” (1 ian. 1900), cu apariţie lunară, 1908-1915, foaie religioasă a comunităţii din Buteni, jud. Arad, “Lumina şi adevărul”, (Şeitin, jud. Arad), 5 ian. – 19 iul. 1903, apare din 4 ian. 2004, la Arad.

Alte apariţii: “Spicuitorul” 1882 şi “Revista Lipovei”, săptămânal, 16 oct. 1895 – ian. 1896. Editor şi proprietar: Ioan Brânda. Cotidiene: “Tribuna poporului”, “Tribuna”, “Româ-nul”. Primul număr al “Tribunei poporului” apare în 25 dec. 1896. Zilnic apare de la 1 ian. 1897, până în 28 febr. 1912. Proprietar şi editor: Aurel P. Barcianu, redactor responsabil: I. Russu-Şirianu. Din 1904, apare cu titlul “Tribuna”. În 1912 fuzionează cu “Românul” (1911-1938), redactor respon-sabil: Sever Bocu. Dintre cola-boratorii paginilor culturale: V. Alecsandri, Dimitrie Anghel, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, G.Coşbuc, Aron Cotruş, Maria Cunţan, I. Agârbiceanu, Em. Gârlean, M. Sadoveanu, I.Slavici, Al. Vlahuţă etc. “Românul” este organul Partidului Naţional Român, condus de Vasile Goldiş, şi a avut un rol deosebit în realizarea marii Uniri.

Dintre publicaţiile cu caracter literar, notăm: “Pagini litera-re”, 1 martie 1916, bilunar, Arad. În 1934, publicaţia reapare, avându-l ca responsabil pe Ion Vlahul. O altă publicaţie este “Gura satului”, jurnal glumeţ, politic (1863-1867), “Pesta”, iar din 7 martie 1871, cu întreruperi, până în 1903, la Arad. Din 1934, săptămânal, la Arad. Proprietari şi redactori responsabili: Iosif Vulcan, Mircea V. Stănescu, I. Slavici, I. Russu-Şirianu, Ion Vlahul. Altă publicaţie este “Vulturul”, Arad şi Oradea. 13 ian, 1892 – 1 sept. 1905, iar mai apoi, 15 aug. 1922 – 15 nov. 1924. În 1943, reapare sub titlul “Vechi izvor de umor şi satiră”.

Referitor la perioada 1918 – 1944, ne oprim la următoarele amănunte… Pe lângă “Biserica şi şcoala” (1877) mai apar: “Lumina tineretului”, 1 ian. 1932 – 1938, “Glasul Dom-nului”, 1928 – 1934, “Glasul nostru”, 1924, Măderat, “Copilul”, 25 dec. 1934, “Calea Mântuirii”, 1935 – 1947, “Mâna zilnică”, 1936 – 1940, “Catehetul”, 1940 – 1942, “Solul păcii”, din 1908, Ungaria, din 1919, Arad, “Călăuza şcoalei duminicale”, 1925 – 1928, cu întreruperi, până în 1933, “Studii în scripturi”, “Glasul adevărului”, 1932 – 1933, “Farul creştin”, 1931 – 1941 – 1947, “Pacea”, 1933 – 1940.

Din presa de informare a cotidianului, în ordine cronolo-gică: “Gazeta oficială a judeţului Arad”, 8 iulie 1919, cu întreruperi până în 1924, redactor V.Boncu, “Gazeta nouă”, 25 dec. 1919, săptămânal, fondator Tr. Mager, redactor Al. Stamatiad, “Solidaritatea”, 17 nov. 1922 – 1923, director Aron Cotruş, redactor responsabil, Laurenţiu Luca, “Ecoul”, 1925, 1933 – 1946, “Santinela română”, 1928, “Timpul”, 10 mai 1931, “Ştirea”, 1931 – 1944, “Drapelul”, 1933 – 1945, “Informatorul plugarului”, 1934 – 1935, “Renaşterea română”, 1929, “Ardealul”, 23 iul. 1934 – 1940, “Credinţa”, 1940 – 1943, 1945. Cele mai văzute publicaţii au fost: “Aradul” şi “Ştirea”.

Din presa politică, enumerăm: “Gazeta Aradului”, cotidian naţional independent, 23 iun. 1921 – 19 ian. 1922, redactori, cronologic, Alexe Anestin, Laurenţiu Luca, T. P. Nicolin, “Gazeta Partidului Ţărănesc”, “Tribuna Aradului”, independent, 1 iun. 1923, continuă, “Solidaritatea”, cotidian, director, Aron Cotruş, “Tribuna Nouă”, 18 iun. 1924 – 1930, organ al P.N.L., director, I. Montani, “Cuvântul Aradului”, 15.04.1927 – 1927, organ al P.N.R., director V. Goldiş, “Cuvântul Ardealului”, 1926 – 1927, organ al P.N.R., zilnic, “Apărarea Naţională”, 3 iun. 1928 – 1933, săptămânal, “Santinela”, 1 nov. 1929, “Curierul”, 15 nov. 1930, “Uniunea Naţională”, 21 mai 1931, iul. 1931, “Înainte”, 1 aprilie 1934 – 1938, săptămânal, “Străjerul”, iun. 1933 – 1935, “Gazeta Antirevizionistă”, 9 sept. 1934 – 1936, apoi “Piatra de hotar”, redactor Isaia Tolan, “Frontul de Vest”, 1937 – 1942, “Graniţa”, 1937 – 1940 – 1946, “Tribuna Română”, 1933 – 1944, “Ţărănismul românesc”, 15. oct. 1937 – 1938, “Libertatea poporului”, 1944 – 1948.

Din presa literară în care apar articole de istorie, filozofie, critică literară etc., amintim: “Salonul literar”, 26 numere, 1 martie 1925, mai 1926, director Al.I.Stamatiad. Dintre colaboratori: Eugen Lovinescu, G. Bogdan Duică, T. Vianu, Emanuil Bucuţa, Aron Cotruş, Elena Văcărescu, V.Demetrius Perpessicius, Al. Negură, I. Minulescu; “Bana-tul”, 1926, “Fronda”, 1926, “Primăvara Bănăţeană”, 1926, “Renaşterea Română”, 5 febr. 1929, “Ex libris Român”, 24 nov. 1928, “Revista Literară”, 1928, “România literară”, 1 martie 1930, “Luceafărul”, 1902 – 1939, “Hotarul”, 1923 – 1926, “Săptămâna”, 1934, “Duh”, oct. 1934, “Înnoirea”, 15 sept. 1937 – iunie 1940.

Primul cotidian care a apărut regulat în limba maghiară a apărut în 1861 şi se numea “Alföld”. A apărut până în 1898. Responsabili au fost Márton Ferenc, iar apoi, Tisyti Lajos. Un alt cotidian care a apărut o perioadă îndelungată, din 1885 până în 1940, a fost “Aradi Közlöny”. Ziarul apărea în 16 şi în 24 de pagini. La 25 de ani de la apariţie, a apărut în 200 de pagini. Cel de-al treilea ziar maghiar longeviv, 1880 – 1919, s-a numit “Arad és vidéke”, 3000 de exemplare, “Függetlonség”, 1902, fuzio-nează cu “Erdélyi Hirlap”, 1917 – 1940.

Primul ziar care apare în limbi germană a fost “Arader Kundschaftesblatt”, (“Clientul Arădean”), săptămânal, 1837 – 1849. Cu apariţie de trei ori pe săptămână este “Arader Zeitung”, 1920 – 1941, 1943 – 1944, 4000 de exemplare. A fost sistat la 13 sept. 1946.

Perioada 1944 – 1989 este marcată de o presă cu un profund caracter politic, al epocii comuniste, cu ideologia acestui sistem. Publicaţiile se răresc ca număr, dar la unele creşte simţitor tirajul. Ne referim la presa arădeană în special.

Ziarul “Patriotul” apare la 24 sept. 1944, având ca deviză lupta antifascistă. Redactor şef, Petre Bele. Din 2 aug. 1949, ziarul îşi schimbă denumirea în “Flacăra roşie”, denumire constantă până la Revoluţia din decembrie 1989. Publicaţia a avut 4 pagini, tabloid, iar din nr. 2884 / 1 nov. 1953, în format mare. Din 4 mai 1974, “Flacăra roşie” apare tabloid, săptămânal, în 8 pagini. Din 1 iun. 1976, revine la apariţie cotidiană, dar la format tabloid, 4 pagini, cu un tiraj ce a ajuns la 40.000 exemplare, cel mai mare tiraj al unui ziar judeţean! Redactorii şefi, în ordine cronologică: Kolozsvari Emeric (1949 – 1954), Şebok Dănilă (1955 – 1957), Petru Moţ (1958 – 1959), Crăciun Bonta (1959 – 1989), cel mai longeviv redactor şef de ziar politic din România. (n.n. Fac aici o mică precizare… Fiind un colaborator al ziarului, Crăciun Bonta mi-a imprimat în memoria afectivă un sentiment de profundă apreciere, venită din sobrietatea sa, din spiritul de echilibru, din ştiinţa de-a împăca “şi capra şi varza”, dintr-o exigenţă bine dozată şi din multe alte calităţi şi valenţe de coordonator al unei publicaţii de regim, unde fiecare cuvânt avea conotaţia sa interpretativă, când uşor puteai aluneca în dizgraţie. Adjuncţii lui Crăciun Bonta au fost: Cornel Uriţescu, George Ciudan (poetul), Ioan Borşan, Dorel Zăvoianu. Volumul în discuţie menţionează că aici, de-a lungul anilor au lucrat peste 80 de ziarişti, unii de un talent deosebit, bine apreciaţi de cititori. Cităm în ordinea dată de volum: Ioan Iovănescu (n.n. notele ne aparţin; fire sobră, elegantă, distinsă, soţia dumnealui fiindu-mi profesoară de limba română, anul I de liceu), Livia Popa, Petre Totuţa (jovial, spirit de umor pronunţat), Ioan Borşan (sobrietate şi decenţă), Maria Rosenfeld, Vasile Sardiu, Aurel Harşani, Gheorghe Nicolăiţă (redactor literar şi apoi de sport; mi-a publicat primul articol în ziar; primul cu care am discutat despre metafore), Marcel Canci, (foto-reporter, amic apropiat), Aurel Darie, Constantin Simion, Elena Jucu, Rodica Herlo (devenită, mai apoi, directoare a S.C. “Pro Libris” S.A., unde lansam cărţile Editurii “Viaţa arădeană”, o femeie de o gentileţe deosebită), Cătălin Ionuţaş, Crăciun Bejan, Emil Şimăndan (redactorul care a zăbovit cel mai mult pe lucrările mele de început; m-a încurajat şi publicat permanent; fire sociabilă, un “adolescent întârziat”, care credea şi crede mai mult în idee decât în jocuri de culise; actualmente semnatar de vreo 15 – 20 de cărţi de interviuri, eseu, analiză, una dintre ele, “Întrebătorul din Agora”, reflectând Revoluţia de la Arad din 1989; preşedintele Fundaţiei “Ioan Slavici”, cea care a realizat şi acest volum; păstrăm o relaţie de amiciţie, colaborare şi întru ajutorare ori de câte ori nevoie), Ioan Jivan, Terentie Petruţi, Ioan Tuleu, Stela Gabor, Rodica Herlea, Alex Chebeleu, Ştefan Tabuia (un alt redactor din zona amicilor, jovial, bun profesionist, pragmatic, sfătuitor), Lavinia Betea (actualmente colaboratoare a “Jurnalului Naţional”, specialistă în… epoca defunctă, comunistă, poetă; autoare de cărţi de interviuri cu mari demnitari comunişti, o lady în adevăratul înţeles al cuvântului), Vasile Dan (poet, eseist, redactor-şef “Arca”), Ioan Alecu (trecut timpuriu la cele veşnice: 41 de ani), Cristina Alecu, Dumitru Toma (scriitor de lite-ratură pentru copii etc.), Mircea Contraş (face parte din gene-raţia mea; cunosc îndeaproape începuturile sale, parcurgerea etapelor de profesiionalizare), Vasile Filip (idem), Romulus Popescu (de asemenea, un om care se află pe prima mea listă afectivă), Alexandru Stepănes-cu, Ioan Biriş (exemplu de sârguinţă, ambiţie, erudiţie; actualmente profesor universitar), Gabriela Groza (unul dintre autorii cărţii; exemplu de echilibru, sârguinţă şi bună colaborare), Tristan Mihuţa, Mircea Dorgoşan (cel care m-a învăţat cum stă treaba cu ştirea, nota, eseul, interviul, reportajul, ancheta, sondajul de opinie etc., adică mi-a pus în mână “pita” de presă, cu tot ce ţine de ea; mi-a fost aproape, afectiv, pe întinsul a zeci de ani.).

Am insistat şi mai zăbovim încă pe acest cotidian pentru că a avut o mare răspândire în mase. La el au colaborat nume mari, personalităţi – scriitori, artişti etc. – care fac fală Ara-dului: Vasile Popeangă, Nico-lae Roşuţ, Alex Roz, Ovidiu Olariu, Iulian Negrilă, Pavel Galea, Mircea Micu, Aurel Martin, Dan Alexandrescu, Horia Truţă, Teodor Pătrăuţă, Melente Nica, Mihai Toacsen, Vitalie Munteanu, Alexandru Ruja, Dimitrie Rachici, Rusalim Mureşanu, Florin Bănescu, Gheorghe Schwartz, Horia Ungureanu, Cornel Marandic, Dumitru Siniteanu, Teodor Frâncu, Ligia Tomşa, Iosif Marier Bâta, Mihai Traianu, Ondrej Ştefanko, Ligia Holuţă, Ovidiu Cornea, Emil Vitorel, Ioan Tolan, Ioan Cott, Lia Cott, Onisim Colta, Nicolae Bicfalvi, Lucian Cociuba, Carolina Ilica, Eliodor Rău, Radu Homescu, Doru Bogdan, Pascu Hurezan, Mircea Barbu, Ileana Florea, Elena Colta, Dumitru Nica, Gabriel Goia, Gh. Daragiu, George Manea, Sabin Bodea.

Emil Şimăndan, în ultimul deceniu al ziarului, a publicat interviuri cu multe nume sonore pe plan local sau naţio-nal: George Apostu, Hadrian Daicovici, Şt. Augustin Doinaş, Gabriel Ţepelea, Marin Constantin, Vasile Netea, D. R. Popescu, Ştefan Pascu, Radu Beligan, Ilie Măduţă, Ioan Alexandru, Romulus Guga, Paul Everac, Valentin Silvestru, Gheorghe Schwartz, Florin Bănescu, Nicolae Mărgineanu, Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Nicolae Boboc, Mihai Ungheanu, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Voicu, Constantin Codrescu, Ion Sălişteanu, Dumitru Vatamaniuc ş.a.

Cotidianul “Flacăra roşie” a editat şi un supliment cultural-artistic, o revistă, cu apariţie aleatorie, 21 de numere, în perioada 1969 – 1981, “Cariade”, 24 pagini. La acest supliment de cultură şi artă au colaborat zeci de personalităţi locale, precum şi din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Braşov etc. Pe lângă numele citate în paragrafele anterioare, mai notăm: G.I. Tohăneanu, Fănuş Neagu, Eugen Todoran, Victor Tulbure, Mihai Beniuc, Deliu Petroiu, Sever Frenţiu, Al.Jebeleanu, Mircea Micu, valeriu Râpeanu, George Macovescu, Mircea Mihăieş, Lucian Alexiu, Mircea Pop Corniş, Dimitrie Rachici, Damian Ureche, Ioan T. Florea, Gh. Moţiu, Miloş Cristea, George Sabău, Vasile Speranţa, Liviu Berzovan, Dan Lăzărescu, Florin Bârneţiu, Dorel Sibii, Francisc Vinganu, E. Klück, Constantin Dumitrache, Sabin Bodea, Gligor Sava, Lia Meruţă-Ban şi mulţi alţii.

În Arad, au apărut trei vo-lume (almanahuri) sub titulatura “Aradul lite-rar”, în 1982, 1983 şi 1989, cu zeci şi zeci de semnături. Mai notăm, de asemenea, “Viaţa literar-artistică”, supliment al ziarului “Flacăra roşie”, în 4 pagini, de asemenea, cu mulţi semnatari.

Muzeul regional Arad, a publicat mai multe volume de Studii şi cercetări, sub titlul “Ziridava”. Primul de acest fel apare în 1967 şi are 500 de pagini, ediţie îngrijită de Ovidiu olaru şi E. Dörner. Volumul omagiază împlinirea a 75 de ani de la înfiinţarea muzeului arădean. Volumul II apare în 1968, iar III şi IV în 1975. La ultimele, aportul este dat de Nicolae Roşuţ (red. resp.), Horia Medeleanu (red. adj.), Al. Braica, Andrei Caciora, Egon Dörner, Lucian Emandi, George Manea, Mircea Zdroba.

Alte apariţii: Volumul V – 1975, vol. VI – 1976, vol. VII – 1976, vol. VIII – 1977, vol. IX – 1977, vol. X – 1978 (nr. festiv, 950 de ani de atestare documentară a Aradului), vol. XI – 1979, vol. XII – 1980, vol. XIII – 1981 etc. Până în 1996, apar vol. XIV – XXI.

Tot în perioada până în 1989, volumul etalează şi apariţia a două foi de întreprindere: “Vagonul”, organ de presă al Uzinei de Vagoane (primul număr în 1950; din 1952 apare lunar, iar din 1959, bilunar). O bună perioadă de timp a fost redactor responsabil Nadina Drăucean; a doua foaie volantă se intitulează “Chimis-tul” şi este editată de Consiliul Oamenilor Muncii de la Combi-natul de îngrăşăminte chi-mice Arad. Avea o apariţie lunară. După primele două numere, apărute sub îngrijirea prof. Liviu Barna, responsabilitatea i-a fost acordată lui Sabin Bodea (1977 – 1989). Foaia avea format A3, hârtie velină, cerneală albastră, apariţie lunară. Publica aspecte legate de acti-vitatea combinatului, dar şi creaţii literar-artistice.

În perioada 1980-1985, a apărut “Informaţia municipiului Arad”, redactorii responsabili fiind Nadina Drăucean, Sabin Bodea ş.a.

Reviste şcolare: “Labore-mus” (1968), revistă a Liceului “Moise Nicoară”, “Artis” (1977) – Lic. de Artă; “Gând tineresc” – Lipova; “Catarge” -Şc. gen. 9, “Generaţii” – Şc. gen. 6; “Izvo-rul” – Şc. gen. Frumuşeni, “Mlă-diţe arădene” – actualul Liceu Elena Ghiba Birta etc. După revoluţia din 1989, abundă o serie de titluri, unele cu apariţie efemeră, “Flacăra roşie” devine “Adevărul” de Arad, care, în mare, îşi păstrează redactorii şi colaboratorii. Semnificative în această perioadă sunt: “Jelen” (ziar de lb. maghiară), “Arca”, revistă de cultură (red. şef Vasile Dan), “Curierul Aradului”, 251 numere, “Liberatea Aradu-lui”, “Relief”, “Alfa Magazin”, “Ştirea”, “Ştirea Expres”, “Viaţa arădeană”, “Aradul cultural”, “Reporter în Arad”, “Observator arădean”, “Piaţa Aradului”, “Vând şi cumpăr”, “Buletinul de Arad”, “Agenda zilei”, “Avancronica”, “Realitatea” etc.

Ne oprim, deocamdată, aici pentru că paleta largă informativă a acestor publicaţii necesită o aplecare mai mare şi vom reveni într-un alt număr. Ca o primă concluzie: un volum care a necesitat o muncă enormă – de cercetare, dar care poate constitui un îndreptar ştiinţific de mare valoare, pentru oricine, acum sau într-o zi, ar avea nevoie de o bună documentaţie în domeniu. Credem că nu ar fi rău dacă orice judeţ ar dispune de o asemenea lucrare.

SABIN BODEA

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s