„MAGAZIN ISTORIC – număr special CRAIOVA” a fost realizat de Editura ALMA în colaborare cu Fundaţia Culturală Magazin Istoric şi Direcţia pentru Cultură Dolj şi a fost lansat de curând în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova.

Numărul special al Magazinului Istoric păstrează dimensiunile revistei Magazin Istoric (publicaţie lunară de cultură istorică), ce apare la Bucureşti, şi are structura unei cărţi cu 96 de pagini plus 16 planşe color.

„Această ediţie dedicată Olteniei s-a născut din visul inginerului Alexandru Manda, manager al Imprimeriei şi Editurii ALMA din Craiova, mare iubitor de istorie şi demnitate naţională. Prin eforturile sale s-au coagulat textele celor ce au contribuit la acest număr special”, spune Dan Lupescu, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură Dolj (pag. 4).

Cartea cuprinde obiectivele principale încărcate de istorie ale Craiovei şi câteva personalităţi de marcă ale Olteniei.

Acad. Ştefan Ştefănescu, pornind de la ideea că pentru a fixa dimensiunile reale ale unei personalităţi umane trebuie cunoscută biografia acesteia, afirmă că, în cazul unei localităţi, „cunoaşterea istoriei acesteia este de natură să releve condiţiile care i-au definit celebritatea şi au stimulat conservarea valorilor locale”.

Ca poziţie geografică, oraşul Craiova este situat pe locul cetăţii geto-daco-romane Pelendava, iar spre sfârşitul secolului al XV-lea a avut un însemnat rol economic şi politic datorită aşezării lui la „întâlnirea drumurilor care veneau dinspre pasurile munţilor, vadurile Dunării şi ale Oltului”. Craiova este locul de unde Tudor Vladimireascu „a gândit să înceapă lupta”, prin revoluţia condusă de el deschizându-se calea „Renaşterii României”.

Alături de activitatea negustorească, în secolul XVIII, s-a acordat o atenţie deosebită învăţământului şi culturii, şcolile din Craiova, ca grad de instrucţie, fiind asemenea celor din Bucureşti şi similare cu şcolile din ţările cu veche tradiţie culturală. În acest sens, în anul 1834, un diplomat francez afirma că „proporţia tinerilor care fac studii superioare la Bucureşti şi Craiova era la fel de ridicată ca aceea a tinerilor care fac studii superioare în Franţa”.

În Proclamaţia de la Padeş din 1848 se prevedea, printre altele, crearea a două Universităţi: una la Bucureşti şi alta la Craiova. De la 1850, Craiova avea teatru, iar după 1860 avea operă italiană. În perioada interbelică a apărut revista Arhivele Olteniei sub conducerea profesorului C. D. Fortunescu.

Scriitorul Ilarie Hinoveanu reiterează „drumul Craiovei spre a deveni un important centru editorial şi tipografic al ţării”. În anul 1837, la Craiova, exista o tipografie în care se edita revista Mozaicul (prima publicaţie din Oltenia), condusă de pictorul Constantin Lecca. În 1905 apare revista Ramuri, ctitorită de C. Şaban Făgeţel, iar în 1922 – editura Scrisul Românesc.

Scriitorul Tudor Nedelcea descrie viaţa religioasă a Olteniei: în 1370 apare primul aşezământ religios prin înfiinţarea Mitropoliei Severinului de către Vladislav Vlaicu Vodă.

Acad. Radu P. Voinea evocă liceul Fraţii Buzeşti, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la înfiinţare, unul din importantele licee ale Olteniei.

Universitatea din Craiova, care anul acesta a împlinit 6 decenii şi a fost „concepută de intelectualii de frunte ai ţării, legiferată de Parlament şi promulgată de regele României, acum 60 de ani, ca o universitate complexă, care să cuprindă sub cupola sa toate profilurile de învăţământ superior, o universitate interdisciplinară, modernă”, este prezentată de prof. univ. dr. Mircea Ivănescu (fost rector, după 1989).

Colegiul Naţional Carol I, înfiinţat în 1826, „ca vechime, a doua instituţie de grad mediu, în limba română, din Principate” (după Sf. Sava din Bucureşti) şi care, în cele peste 18 decenii de existenţă, a pregătit peste 20.000 de tineri (peste 90% frecventând învăţământul superior după aceea) şi a dat 50 de academicieni, este prezentat admirabil de reputatul prof. emerit Nicolae Andrei (director al liceului timp de peste un sfert de veac). Aici au învăţat carte: diplomatul şi omul politic Nicolae Titulescu, matematicienii Gheorghe Ţiţeica şi Simion Stoilow, chimiştii Eugen Angelescu şi Ilie Murgulescu, filosoful C. Rădulescu-Motru, criticul literar Titu Maiorescu, pictorii Theodor Aman şi Corneliu Baba, poetul Al. Macedonski, medicul Victor Papillian, scriitorii Traian Demetrescu, Gib Mihăiescu, Felix Aderca, Dumitru Ciurezu, Petre Pandrea etc.

Un obiectiv important al Craiovei este Parcul Romanescu, „un adevărat monument de artă peisageră”. N. Romanescu considera că „lucrarea realizată este una dintre cele mai frumoase şi reuşite din întreaga Europă, atât ca operă de artă, cât şi ca operă în adevăr folositoare sănătăţii publice”.

Una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituţii de cultură din Oltenia este Teatrul Naţional. În deceniul 1990-2000, Teatrul Naţional din Craiova a fost considerat un adevărat „Vas Amiral al teatrului românesc”.

„Nici un alt teatru din România nu a mai înregistrat, într-o perioadă de timp asemănător, atâtea spectacole eveniment, atâtea deplasări în străinătate şi prezenţe la mari festivaluri (97), cu producţii diferite, nu a obţinut atâtea premii şi distincţii la manifestări de cea mai mare importanţă. Naţionalul craiovean este, până în acest moment, primul şi singurul teatru românesc care şi-a prezentat spectacolele pe toate continentele lumii (şi nu oriunde) într-un număr record de ţări (peste 35), în nenumărate capitale culturale de pe glob” spune actorul Emil Boroghină (fost director al TNC). În perioada 1990-2000, Teatrul Naţional din Craiova a avut 350 de reprezentaţii, a fost distins cu 12 premii internaţionale şi peste 100 de premii naţionale.

Printre personalităţile de marcă ale Olteniei se numără Gogu Constantineacu, care „la 45 de ani era deja celebru”. Revista englezească The Graphic, din 16 ian. 1926, îl menţionează ca unul dintre „cei 17 cei mai renumiţi oameni de ştiinţă ai lumii din perioada 1900-1925”, alături de Einstein, Lord Kelvin, Marconi etc. Cele mai importante cercetări ale sale sunt: problema transformării energiei electrice în energie sonică, a energiei mecanice în energie calorică şi problema utilizării ultrasunetelor în practică. Prezentarea este făcută de prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea.

De Craiova se leagă şi numele lui Brâncuşi. Aşa cum spune prof. univ. dr. Paul Rezeanu „aici, la Craiova, şi-a descoperit el vocaţia, aici a început formaţia sa artistică, aici a creat primele lucrări de artă, a participat pentru prima oară la o expoziţie şi tot aici, pentru prima oară, presa i-a menţionat numele”. Din aceste motive, peste ani, Brâncuşi declara: „la Craiova m-am născut a doua oară”.

De asemenea marele pictor Eustaţiu Stoenescu s-a născut şi a studiat la Craiova. El s-a bucurat de apreciere atât în Europa, cât şi în Statele Unite ale Americii. Cunoscut ca portretist de excepţie, el a fost şi un peisagist remarcabil. Despre el, Nicolae Titulescu spunea: „Dacă aş fi milionar aş cumpăra toate peisajele lui Stoenescu făcute la Veneţia în momentele de ceaţă! Numai el a înţeles sufletul capricios şi tainic al Veneţiei şi l-a redat fără romantism, sincer, fără manieră”.

Paginile de grafică conţin aspecte vechi şi noi ale Craiovei.

Ediţia specială a Magazinului Istoric are ca obiectiv promovarea spiritului de respect faţă de valorile istorice ale Olteniei şi oferă cititorilor un cuprins bogat şi interesant.

DOINA DRĂGUŢ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s