O lucrare document, de o excepţională investigaţie în istoria spaţiului vâlcean, este “Vâlcea – ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor”, de Eugen Petrescu, apărută la Editura “Comphys”, Rm. Vâlcea, 2007, în două volume, având o ţinută estetică şi grafică echilibrată la care se adaugă o bogată bibliografie şi fotografii color, ce reproduc locuri, ziduri vechi şi noi, mărturii ale unei istorii din spaţiul vâlcean, aflat între legendă şi adevăr, între istorie şi prezent, între mit şi poezia locurilor, între sacru şi profan, despre care Alexandru Vlahuţă spunea: “Nu e zidire veche, ruină, movilă de pământ de care să nu fie legat un cântec, o legendă, un nume de viteaz”.

Prefaţa, semnată de P.S. Gherasim Cristea – Episcop al Râmnicului, preşedinte de onoare al Comisiei Ecleziastice de Istorie Comparată din cadrul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, jalonează, în primul rând, reperele provenienţei autorului “în legendara podgorie a Drăgăşanilor”, parte componentă a “Ţării lupilor getici” unde “Farcaş-Lupul-Vâlcul-Vâlcea” este “Întemeietorul şi stăpânul vechiului ţinut al vâlcilor dintre Olt şi Olteţ (…)”.

După o amănunţită panoramă a judeţului Vâlcea (istorie şi prezent), autorul face o analiză toponimică şi etimologică a ţinutului, alunecând, apoi, spre atestarea materială şi documentară a acestor locuri de legendă unde haiducia a apărut “pe la începutul veacului al XIX-lea” ca “primele forme organizate de luptă împotriva nedreptăţii sociale de tot felul”, Iancu Jianu fiind figura emblematică, participant la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821).

Un capitol aparte se ocupă de “profilul psiho-social al locuitorilor Olteniei”. În continuare, capitole întregi sunt rezervate municipiilor Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, celor 9 oraşe şi apoi cu istoricul, toponimia şi prezentul celor 78 de comune componente ale judeţului Vâlcea, inclusiv Autorităţile Administrative Publice Locale şi valorile etnoculturale vâlcene.

Rândurile despre locurile natale ale autorului, Drăgăşaniul cu dreţenii (scăldat de imprevizibila Vale a Paşcenii), unde via îşi fierbe vinul în rădăcini, toamna când soarele coboară pe umerii dealului lui Mreneşti, emană acea dragoste inefabilă, care încolţeşte, deodată, în Cuvânt şi Inimă.

Un capitol important al lucrării este cel dedicat “Oamenilor ai vâlcii”, vâlceni menţionaţi în dicţionare şi enciclopedii, unde sunt evidenţiate 1102 personalităţi, de la Mircea cel Bătrân, Antim Ivireanu, Bartolomeu Anania, până la poetul şi istoricul dr. Ionuţ Ţene. La acest amplu capitol se mai adaugă un “Dicţionar – 2007” cu , încă, 130 de oameni de astăzi, care s-au afirmat în diferite domenii de activitate.

Ampla monografie semnată de Eugen Petrescu reprezintă o prelungire a monografiilor locale, acolo unde au apărut, cu toate virtuţiile şi servituţiile de cercetător înzestrat cu scribie şi ştiinţa cercetării şi structurării informaţiilor. Spiritul mobil al istoricului dublat de cercetător, talent arhivistic, virtuozitate metodică şi rigoare a condus la “zidirea” unei lucrări de excepţie, ce a devenit “borna” de la care se poate purcede la cunoaşterea istoriei Vâlcii. Autorul izbuteşte să ţină în frâu metoda cercetării şi să se folosească de ea atât cât să răspundă istoriei investigate.

Cele două volume sunt instrumente de lucru pentru cercetători, dar şi mijloace de informare necesare celor care doresc să cunoască mirifica zonă a Vâlcii.

AL. FLORIN ŢENE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s